Bela Bartok si cele trei cugetari ale sale

De la Bela Bartok au rămas consemnate, în cartea sa, cele trei cugetări, plecând de la deviza„cântă-mi şi-ţi zic frate”.

Aceste cugetări sunt:

1.” Socot drept scop al vieţii mele să continui şi să isprăvesc studierea muzicii poporului român.

2. La ţăranii români muzica este o îndeletnicire obştească.

3. Ideea mea călăuzitoare este ideea fraternităţii popoarelor, în ciuda tuturor războaielor şi neînţelegerilor.”Ele redau valoarea omului înţelept, născut pe acest plai, iar a treia cugetare este o idee universală, ca popoarele să se unească împotriva răului, pentru binele umanităţii, dând o palmă zdravănă şovinismului.Majoritatea concertelor susţinute de Bella Bartok, pe lângă scopul artistic promovau prietenia şi înfrăţirea popoarelor.

Bela Bartok compozitor, pianist şi folclorist de renume mondial

Bartók, Béla - Compozitor, pianist, muzicolog şi folclorist de origine maghiară, născut la 25 martie 1881 Sânnicolau Mare, jud. Timiş. A decedat la 26 septembrie 1945, la New York.

în 1924, a fost decorat de către Ferdinand I, regele României, cu ordinul „Bene merenti“ cl. I
- în 1924, primeşte premiul „Enescu“
- în 1924, devine membru al Societăţii Compozitorilor Români
- în 1931, Franţa îi trimite „Legiunea de onoare“
- azi, la Paris, are o statuie în piaţa care îi poartă numele
- în 1955, Consiliul Mondial al Păcii i-a decernat titlul de membru onorific post mortem
- din 1991 este membru post mortem al Academiei Române
- în 1993, la Sânnicolaul Mare i s-a dezvelit un bust, iar o stradă îi poartă numele.
- din martie 2006, este Cetăţean de Onoare al oraşului Sânnicolau Mare.Titlul i s-a decernat cu prilejul evenimentelor organizate în martie 2006, respectiv la 125 de ani de la naştere.
( http://www.banaterra.eu/romana/b/bartok_bela/index.htm)

Nume: BARTOK
Prenume: Bela
Loc nastere: Nagyszentmiklos,districtul Torontal din Ungaria (acum Sannicolau Mare, Romania)
Data nastere: 25/03/1881
Loc deces: New York (Statele Unite ale Americii)
Data deces: 26/09/1945
Nationalitate: maghiara
Activitate:
Bela Viktor Janos Bartok, compozitor, pianist si folclorist maghiar, considerat unul dintre cei mai importanti compozitori ai secolului al XX-lea, pentru ca a reusit sa realizeze fuziunea intre nationalism si gandirea muzicala din acel secol. Mama lui, profesoara de pian, a fost cea care l-a asezat pentru prima oara in fata acestui instrument atunci cand inca nu implinise varsta de cinci ani. Tot ea a fost cea care a descoperit ca avea aptitudini uimitoare pt muzica. La varsta de unsprezece ani canta deja in public, iar in anul 1899 a intrat la Academia de Muzica din Budapesta. In anul 1902 a asculta "Asa grait-a Zarathustra" a lui Richard Strauss si a fost extrem de emotionat. Piesele pe care le-a scris in zilele urmatoare, precum "Kossuth" (poem simfonic in zece parti) reflectau traditia germana in general si influenta lui Strauss in particular. A continuat sa studieze pianul si a luat cateva lectii de la Dohnanyi - pianist sarguincios in stilul lui Brahms devenit in aceea perioada regele muzicii maghiare. In anul 1904 a compus Op.1, o "Rapsodie" pentru pian si orchestra, lucrare de orientare germana care exprima in acelasi timp o puternica apropiere fata de caracterul national maghiar al secolului XIX. Cu aceasta lucrare va castiga, la Paris, locul al doilea in cadrul concursului Rubinstein. In anul 1905, pleaca impreuna cu Zoltan Kodaly sa culeaga muzica folclorica ceea ce va determina o discontinuitate in linia evolutiva a lui Bartok. Din acest moment, studierea si clasificarea cantecelor populare ii va ocupa restul vietii. A descoperit impreuna cu Kodaly ca existau mai multe categorii de cantece populare maghiare in stilul vechi, cu melodie pentatonica; stilul nou, cu moduri mixte si game heptatonice; si o categorie mixta, in care se combinau ambele elemente. Un an mai tarziu (1906) va scote impreuna cu Kodaly colectia intitulata "Douazeci de cantece populare maghiare". De acum, Bartok va compune un corpus de muzica in care elementele folclorice sunt transpuse intr-un ansamblu universal. Dupa angajarea sa ca profesor de pian la Academia de Muzica din Budapesta a compus: "Portrete" (1908), "Bagatele" (1907), primul Cvartete de coarde (1908) si lucrari pentru pian. Desi, a scris multe compozitii de anvergura (o opera "Castelul lui Barba-Albastra"-1911, baletul-pantomima "Printul de lemn"-1917 sau baletul, "Mandarinul miraculos"-1919), muzica lui a beneficiat de foarte putine auditii publice, acordandu-i-se mai multa atentie in afara granitelor Ungariei decat in tara. In ultima jumatate a anilor 20, stilul lui Bartok a ajuns la deplina sa maturitate. Acum vor aparea lucrari de importanta majora, precum: "Cantata profana" (1930), primul dintre cele doua Concerte pentru pian (1926 si 1931), ultimele patru Cvartete de coarde (1927, 1928, 1934, 1939), Sonata pentru doua piane si percutie (1937), "Muzica de coarde, percutie si celesta" (1936 ) considerata de multi specialisti drept capodopera sa), Concertul pentru vioara nr.2 (1936) si Divertismentul pentru Orchestra de coarde (1939). Muzica din aceasta perioada are o extraordinara forta, vitalitate, virilitate, toate acestea exprimandu-se intr-un fel de nationalism salbatic. In anul 1939 pleaca in Statele Unite, unde-si va petrece ultimii ani ai vietii. Aici a primit un post la Universitatea Columbia, unde a lucrat la o colectie de cantece folclorice. Se imbolnaveste de leucemie si moare spre sfarsitul anului 1945. La cativa ani dupa moartea sa, se numara printre cei mai cantati compozitori moderni. (http://www.compendium.ro/pers_detalii.php?id_pers=576)

Geniu al pianului, Bela Bartok

Bela Bartok - compozitor de renume mondial, ilustru inca necunoscut in tara de bastina.

De-a lungul istoriei, Banatul a dat lumii personalitati care au dus numele Romaniei pe toate meridianele lumii. Oameni cunoscuti in afara tarii, despre care, paradoxal, in Romania se vorbeste foarte putin sau deloc. O astfel de personalitate a fost Bela Bartok. Pianist si compozitor de renume mondial, Bela Bartok a vazut lumina zilei la 25 martie 1881, la Sannicolau Mare. Inca de mic, a manifestat inclinatii spre muzica, iar la varsta de noua ani compune prima sa opera, "Valurile Dunarii". Scoala o face la Sannicolau Mare, Oradea, Bistrita, Bratislava si Budapesta. In 1903 si-a finalizat studiile si a sustinut primul sau concert in orasul natal. Ca o recunoastere in domeniul muzicii, in 1907 a devenit profesor la Academia de Muzica din Budapesta. De-a lungul vietii, Bela Bartok a manifestat un interes deosebit pentru folclorul romanesc. Astfel, incepand din 1909 se va ocupa intens de culegerea cantecelor populare romanesti si ale altor nationalitati. Pasiunea pentru folclor a facut ca Bela Bartok sa se aplece foarte mult spre acest domeniu, reusind sa culeaga, transcrie si clasifice peste 10.000 de melodii populare, mai mult de o treime dintre ele fiind romanesti. Rodul muncii lui sunt colectiile "Cantece populare romanesti din Comitatul Bihor", in 1913, "Cantece populare din Maramures", in 1923, "Melodien der Rumenischen Colinde", in 1935, "Dialectul muzical al romanilor din Hunedoara". Unele dintre aceste colectii au fost traduse si in limba engleza, dar au fost folosite si ca material pentru opera sa simfonica. Pe langa compozitiile sale, Bela Bartok a devenit celebru si ca virtuoz al pianului. Numai intre anii 1922-1936 a sustinut peste 40 de concerte orase din Transilvania, Banat si Bucuresti, din programul sau facand parte si piese inspirate din muzica populara romaneasca. In 1940, Bela Bartok emigreaza in America. Si peste Ocean, el isi continua cariera de compozitor si pianist. In 26 septembrie 1945 moare, o boala nemiloasa curmandu-i firul vietii. A fost inmormantat la New York. In ciuda celebritatii sale internationale, putini sunt romanii care au auzit de Bela Bartok. Si mai putini sunt cei care stiu ca s-a nascut la Sannicolau Mare. Concetatenii sai nu l-au uitat insa. In momentul de fata, intr-una din salile Castelului Nako functioneaza un muzeu dedicat personalitatii Bela Bartok. Manuscrise si insemnari ale marelui compozitor sunt expuse la loc de cinste. Nu lipsesc nici fotografii cu Bela Bartok, din diferite momente ale vietii. Este felul localnicilor de a-i aduce un omagiu unuia dintre cei mai mari muzicieni din lume. Semnaturile lasate acolo demonstreaza ca valorile Romaniei sunt in continuare apreciate mai mult in afara tarii. Din America, Asia, Orient, studenti sau profesori la diferite institute de muzica au venit pe urmele lui Bela Bartok, din Sannicolau si pana in New York, acolo unde si-a trait ultimii ani din viata. Iar 99% din romanii pe care i-ai intreba daca au auzit de compozitorul din Sannicolau ti-ar raspunde: "Cine mai e dom'le si Bela Bartok asta?" (http://www.online.ro/timpolis/988/*)

Date despre Bela Bartok

Bartók, Béla - Compozitor, pianist, muzicolog şi folclorist de origine maghiară, născut la 25 martie 1881 Sânnicolau Mare, jud. Timiş. A decedat la 26 septembrie 1945, la New York.

în 1924, a fost decorat de către Ferdinand I, regele României, cu ordinul „Bene merenti“ cl. I
- în 1924, primeşte premiul „Enescu“
- în 1924, devine membru al Societăţii Compozitorilor Români
- în 1931, Franţa îi trimite „Legiunea de onoare“
- azi, la Paris, are o statuie în piaţa care îi poartă numele
- în 1955, Consiliul Mondial al Păcii i-a decernat titlul de membru onorific post mortem
- din 1991 este membru post mortem al Academiei Române
- în 1993, la Sânnicolaul Mare i s-a dezvelit un bust, iar o stradă îi poartă numele.
- din martie 2006, este Cetăţean de Onoare al oraşului Sânnicolau Mare.Titlul i s-a decernat cu prilejul evenimentelor organizate în martie 2006, respectiv la 125 de ani de la naştere.
( http://www.banaterra.eu/romana/b/bartok_bela/index.htm)

Bela Bartok in Monografia orasului

Monografia orasului Sannicolau Mare

10.3.1. Muzica

Cântecul este o portiţă către libertate.

Deviza lui Bella Bartok era:

„Cântă-mi şi-îţi zic frate”.

Localitatea Sânnicolau Mare, de-a lungul vremii, a dat expresie concentrată valorilor, care se manifestau în acest spaţiu multi-etnic şi a impulsionat potenţialul creator al locuitorilor receptivi cerinţelor civilzaţiei.

În acest context, locuitorii aşezării şi-au respectat obiceiurile tradiţionale, ritualurile cu caracter religios, evocând faptele de vitejie, de dragoste şi dor, prin cântecele sale corale şi lăutăreşti.

Documentele medievale sunt extrem de sărace în precizări despre activităţile cu carecter cultural-artistic.

În 1560, călătorul otoman Evliga Celebi (29) consemnează doar atât, că „locuitorii creştini din Cetatea Cenadului şi Sânnicolau Mare, seara, organizau mari petreceri unii la alţii”.

Localitatea fiind aşezată pe drumul de caravană al poştalioanelor, diligenţelor şi cărăuşilor, ca loc de popas ce leagă centrul Transilvaniei de Timişoara-Budapesta-Viena, populaţia aşezării era mereu în contact cu valorile spirituale ale occidentului şi ale ţării.

Pentru sânmiclăuşeni, cântecul şi poezia sunt „funcţii biologice care fac parte din viaţa lor ca şi răsuflatul”.

Din cele mai vechi timpuri, cântecul a fost la el acasă, aici, la Sânnicolau Mare, aşa cum de fapt, afirma şi Lucian Blaga, care spunea că „Banatul este barocul etnografiei româneşti”, apreciind că ţăranul bănăţean, de o extraordinară mândrie, are dreptate să se socotească „fruncea”.

10.3.1.1. Muzica clasică şi folclorică

Pe acest plai de baladă şi legendă, unde sufletul cântă permanent, din această tumultuoasă viaţă cultural-artistică, la 25 martie 1881, se naşte Bella Bartok, care va deveni mai târziu compozitor, pianist şi folclorist de renume mondial. La vârsta de 9 ani compune prima sa operă, iar în 1903 dă primul concert în oraşul său natal.

Descendent al unei familii de dascăli din Sânnicolau Mare, tatăl său fiind directorul Şcolii Agricole, iar mama sa învăţătoare, începe să cânte la pian, sub îndrumarea mamei sale, iar din 1893 a lui Lazlo Erkel, fiul marelui compozitor maghiar, Franz Erkel.

Urmează Academia Regală de Muzică de la Budapesta, unde studiază pianul şi compoziţia, iar din 1907 devine profesor în cadrul ei. Geniul său consta în renaşterea folclorului, a cules,studiat şi transpus în operele sale cântece şi poezii populare din toate colţurile lumii.

Începând cu anul 1903, se va ocupa intens de culegerea cântecelor populare româneşti şi a altor naţionalităţi.

Ca pianist, între anii 1922-1936, susţine peste 40 de concerte, în oraşe din Banat, Transilvania şi Bucureşti.

De la Bela Bartok au rămas consemnate, în cartea sa, cele trei cugetări, plecând de la deviza „cântă-mi şi-ţi zic frate”.

Aceste cugetări sunt:

1.” Socot drept scop al vieţii mele să continui şi să isprăvesc studierea muzicii poporului român.

2. La ţăranii români muzica este o îndeletnicire obştească.

3. Ideea mea călăuzitoare este ideea fraternităţii popoarelor, în ciuda tuturor războaielor şi neînţelegerilor.”

Ele redau valoarea omului înţelept, născut pe acest plai, iar a treia cugetare este o idee universală, ca popoarele să se unească împotriva răului, pentru binele umanităţii, dând o palmă zdravănă şovinismului.

Majoritatea concertelor susţinute de Bella Bartok, pe lângă scopul artistic promovau prietenia şi înfrăţirea popoarelor.

Academia Română i-a tipărit culegerile de folclor, iar George Enescu l-a primit ca un artist-frate în mijlocul Societăţii Compozitorilor Români, prezidând alături de Enescu, şedinţe de decernare a premiului naţional de compoziţie Enescu.

Lui Bella Bartok îi datorăm cea mai importantă culegere de folclor muzical românesc publicată până în prezent. A fost printre primii deschizători de drum, în cercetarea ştiinţifică a creaţiei muzicale, a poporului nostru.

Ca urmare a începerii războiului, în 1940, migrează în SUA, unde moare la 26 septembrie 1945, fiind înmormântat la New York.

Pentru respectul cel purtăm marelui om spiritual al urbei noastre, în semn de adâncă preţuire, oraşul i-a ridicat un monument, cu bustul său, în centrul oraşului, un muzeu în castelul Nako şi casa memorială amenajată(Str. Brediceanu nr.17).

În fiecare an, la 25 martie, administraţia locală organizează, împreună cu oficialităţile culturale maghiare din Szeghed ,omagiere marelui om de cultură al oraşuil nostru.

Cu mai multă bunăvoinţă, consiliul local ar putea, ca prin elevii care studiază pianul, să prezinte lucrările marelui compozitor şi pianist, prin seri muzicale la Casa de Cultură, pentru cunoaşterea mai bună a acestei opere valoroase, cu care trebuie să ne mândrim permanent.

Bella Bartok este şi rămâne, prin creaţia sa, un deschizător, de drum spre integrarea noastră în marea familie europeană.